views 64 views

Life for Bear

Proiectul LIFE

Conservarea populației de urs brun (Ursus arctos) din România

LIFE FOR BEAR – LIFE13 NAT/RO/001154

 

Perioadă de implementare: oct 2014-oct 2019 (prelungit: dec2021)

Acest proiect este finanţat de către Comisia Europeană prin programul LIFE+ Natura 2000 şi este implementat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” – Staţiunea Braşov, (fostul I.C.A.S.), în calitate de beneficiar coordonator, în parteneriat cu Ministerul Mediului, Fundația Carpați, Administraţia Parcului Natural Bucegi, Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt R.A., Ocolul Silvic al Oraşului Râşnov R.A. în calitate de beneficiari asociaţi.

Acest proiect a debutat într-o manieră inovativă, aducând în plus, faţă de ceea ce se aplicase anterior, o viziune integratǎ a unui management complex al conflictelor urs-om, prin testarea unor metode noi, îmbunătăţirea celor aplicate anterior, respectiv optimizarea soluţiilor necesare pentru reducerea conflictelor. Rezultatele vor conduce la identificarea unor mijloace eficiente pentru reducerea impactului negativ al dezvoltării urbane asupra conservării populaţiei de urs și îmbunătăţirea educaţiei publicului larg privind protejarea acestei specii, având efect asupra tuturor habitatelor şi speciilor din zonă.

DESFĂȘURAREA PROIECTULUI

Proiectul ″Conservarea populaţiei de urs brun (Ursus arctos) din România″ a început pe data de 03.10.2014 și este în curs de implementare. Perioada de finalizare la unele acțiuni a trebuit să fie extinsă. Noul termen de finalizare a proiectului este 31.12.2021. Proiectul nu a întâmpinat mari dificultăți din punct de vedere tehnic pentru atingerea obiectivelor acțiunilor, însă a înregistrat unele întârzieri la realizarea unor livrabile, întârzieri care nu afectează progresul general al proiectului.

Pe parcursul implementării proiectului au intervenit modificări de ordin politic/administrativ în cadrul instituțiilor cu rol decizional implicate în mod direct în managementul speciei urs brun. Odată cu modificările de ordin politic/administrativ au intervenit și modificări în atitudinea oamenilor care desfășoară activități care privesc specia urs și/sau habitatul acestuia și atitudinea oamenilor ale căror activități sunt influențate de prezența și acțiunile urșilor. Totodată a crescut atenția presei pe temele care privesc specia urs, astfel încât managementul acestei specii în România a creat controverse și a devenit un subiect foarte sensibil pentru mai multe grupuri: oameni care trebuie să coexiste cu specia urs brun, iubitori de animale care nu locuiesc în zone vizitate de urs, gestionari de fonduri cinegetice, vânători, administrații publice, activiști de mediu, cercetători, conservaționiști.

În 2018 Ministerul Mediului a demonstrat o participare activă prin implicarea în realizarea și aprobarea prin OM 625/28.06.2018 a ”Planului de acțiune pentru conservarea populaţiei de urs brun (Ursus arctos arctos) din România”. Planul de acțiune, realizat în cadrul activității C1 integrează elemente din acțiunile proiectului. Ministerul Mediului a depus un proiect și a obținut fonduri structurale POIM pentru a implementa acțiuni din acest Plan. Proiectul „Implementarea Planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România”, Cod SMIS 136899, se derulează în perioada 08.07.2021 – 31.12.2023, de către beneficiar Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în parteneriat cu Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea și Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt R.A. Odată cu implementarea acestui proiect de anvergură se asigură sustenabilitatea, prin replicarea și transferul acțiunilor proiectului LIFE FOR BEAR.

Principalele ameninţări ale ursului brun în zona proiectului sunt:

1.MANAGEMENTUL INEFICIENT AL DEŞEURILOR MENAJERE

Când urşii se hrănesc la gunoaie se întâmplă, în multe cazuri, să consume resturile cu tot cu ambalaj (exemplu: în 2005, o ursoaică care avea patru pui a murit datorită ocluziei intestinale). Existenţa deşeurilor menajere ușor accesibile, a determinat formarea unui comportament deviant al urşilor, astfel s-a constatat că în aceste zone critice s-a redus perioada somnului de iarnă, existând urşi care frecventează locurile de colectare a gunoaielor toată iarna.

Monitorizarea exemplarelor care frecventează zonele de depozitare a gunoaielor a arătat că cele mai multe exemplare sunt femele cu pui. Aceştia din urmă învaţă automat comportamentul mamei şi în anii următori se reîntorc la periferie cu progeniturile lor. De asemenea, observaţiile noastre au scos în evidenţă faptul că o parte din exemplarele care frecventează aceste zone au descendenţă comună.

2.TURISMUL NEORGANIZAT

Cu toate că legislaţia din domeniul silvic prevede sancţiuni pentru pătrunderea în fond forestier a persoanelor neautorizate, utilizarea vehiculelor motorizate este o modalitate de agrement din ce în ce mai căutată.

3.CONFLICTE LA STÂNE, LIVEZI, STUPINE

În perioada de vară stânele situate în zona submontană şi montană generează un număr ridicat de conflicte om-urs. Atacul ursului asupra efectivelor de animale domestice poate duce la vătămarea omului sau a ursului. Pe fondul existenţei unor lacune ale cadrului legislativ şi ale sistemului de compensare a pagubelor, omul încearcă să își protejeze bunurile. De asemenea, păşunatul în fond forestier şi folosirea câinilor de pază necompetitivi constituie o altă cauză a numărului mare de pierderi înregistrate în rândul efectivelor de animale domestice. Cele mai frecvente metode de braconare a exemplarelor de urs sunt utilizarea laţurilor montate în arbori sau pe sol, otrăvirea prin impregnarea carcaselor de oaie cu substanţe chimice sau extracte vegetale toxice, împuşcare, etc. Aceleaşi metode de braconare sunt folosite şi în cazul conflictelor apărute în livezi şi stupine, amploarea acestora fiind mai redusă. Frecvenţa acestor cazuri este mai mare în perioada de vară-toamnă.

4.DIMINUAREA OFERTEI TROFICE

Aplicarea în ultimele decenii a tratamentelor silviculturale care promovează speciile de umbră şi limitează tăierile rase a dus la diminuarea directă şi indirectă a ofertei trofice pentru ursul brun. Astfel prin tăieri izolate de arbori cu diamentre mari sau prin tăieri în ochiuri mici (suprafaţa mai mică de 0.5 ha) sunt promovate doar speciile forestiere de umbră, instalarea celorlalte specii de lumină, erbacee, arbustive (Vaccinium sp., Rubus sp., Sambucus nigra, etc.) şi arborescente (Corylus avellana, Sorbus aucuparia, Prunus sp., Salix sp.) care fac parte din dieta ursului este doar sporadică.

Pe lângă acţiunea directă (limitarea ofertei trofice) pe care o are asupra ursului brun aplicarea tratamentelor silviculturale conform normelor silvice actuale are şi impact negativ indirect prin reducerea ofertei trofice pentru populaţiile de ungulate [Cerb (Cervus elaphus), Căprior (Capreollus capreollus), Mistreț (Sus scrofa)].

Managementul insuficient al suprafeţelor special destinate hranei vânatului contribuie la diminuarea ofertei trofice pentru populaţia de urs brun din zona de studiu şi conduc la creşterea conflictelor om urs prin mutarea locurilor de hrănire în apropierea zonelor antropice (ferme de animale, livezi, culturi agricole etc.).

Astfel prin lipsa lucrărilor de îngrijire a suprafeţelor de hrană pentru vânat şi prin axarea doar asupra asigurării hranei populaţiilor de ungulate se pierd surse importante de hrană pentru urs nu numai din punct de vedere cantitativ cât şi din punct de vedere calitativ cu precădere sub raportul diversităţii.

5.PLANUL DE MANAGEMENT PENTRU SPECIA URS NU ESTE ACTUALIZAT

De la elaborarea planului de management, România a cunoscut o dezvoltare explozivă a infrastructurii.
Casele de vacanță s-au înmulțit, la fel si numărul de autovehicole de teren, motociclete, ATV-uri, și sănii cu motor.

În anumite zone, s-au intensificat lucrările agricole și/sau a crescut numărul de animale domestice, având efecte nedorite asupra activității de pășunat în arealul ursului (animale domestice ajung să pască de multe ori în pădure).

Se urmărește includerea în planul de management a măsurilor necesare reducerii impactului amenințărilor nou apărute și adaptarea acestuia la situația actuală.

6.ATITUDINEA NEGATIVĂ A UNOR COMUNITĂŢI LOCALE/ FERMIERI

În aria proiectului mulți dintre fermieri au o atitudine negativă cu privire la urs, din cauza conflictelor pe care acesta le poate genera. Comunitățile locale din zonele rurale sunt foarte puţin informate cu privire la statutul conservativ al ursului şi la beneficiile conservării naturii în general.